În Marea Mediterană au fost găsite rămășițele ușilor farului din Alexandria, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice

Un grup de arheologi a reușit să extragă 22 de blocuri grele din ceea ce a fost odată legendarul far din Alexandria. În cadrul programului PHAROS, cercetătorii vor digitaliza aceste blocuri pentru a recrea farul într-o formă virtuală.

Ofertă specială de vară: Abonați-vă la revista Historia National Geographic pentru doar 1 € pe lună + cadou. Doar pentru primii 1000 de abonați! PROFITAȚI Noutate! Primiți noul număr special Historia NG: Grandes Episodios de Grecia (Marile episoade ale Greciei). PRIMIȚI

Construit la începutul secolului al III-lea î.Hr., sub domnia lui Ptolemaios al II-lea Filadelfos (deși construcția sa a fost începută de tatăl său, Ptolemaios I Soter), și atingând o înălțime de aproximativ 100 de metri, Farul din Alexandria, cu lumina sa strălucitoare, ghida marinarii prin apele învolburate ale Mării Mediterane. După ce a fost abandonat în 1303, cea mai mare parte a farului a devenit ruine, iar în 1477 pietrele sale au fost folosite pentru construirea fortăreței Qaitbay din Alexandria. Monumentala construcție a dispărut în negura timpului.

Acum, la trei decenii de la descoperirea primelor rămășițe ale farului din Alexandria, scufundate în apele Mării Mediterane, o echipă franco-egipteană a reușit să salveze 22 dintre cele mai mari blocuri care, cu peste 2200 de ani în urmă, au fost folosite pentru construirea legendarului far, considerat una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.

În cadrul programului PHAROS, al cărui scop este de a recrea în format digital această uimitoare operă a ingineriei antice, o echipă de arheologi, istorici, arhitecți și numismați va analiza toate sursele antice, descrierile, monedele și reprezentările grafice ale monumentului, de la momentul construirii sale până la dispariție.

Reconstituirea digitală

Grupul de cercetători condus de Isabelle Hary, arheolog și arhitect la Centrul Național de Cercetare Științifică (CNRS), a reușit să scoată din apă traversele și balustradele porților monumentale (cu o greutate cuprinsă între 70 și 80 de tone), pragul, precum și plăcile mari de fundație și alte părți ale monumentului până acum necunoscut: un pilon cu porți, în care stilul egiptean se îmbină cu tehnica de construcție greacă.

Salvarea acestor blocuri impresionante este primul pas către realizarea următoarei etape a proiectului PHAROS: studierea amănunțită și scanarea tridimensională de înaltă precizie a acestor 22 de blocuri. Noile descoperiri au completat peste o sută de elemente arhitecturale care, în ultimii zece ani, au fost digitalizate în mediul subacvatic de către membrii Centrului de Cercetări Alexandrine (CEAlex), o unitate permanentă a CNRS și a Institutului Francez de Arheologie Orientală (IFAO), care funcționează sub supravegherea Ministerului Turismului și Antichităților din Egipt.

Restaurarea uneia dintre pasarelele farului din Alexandria, în portul acestui oraș egiptean.

Alexandria

După finalizarea procesului fotogrammetric al blocurilor, sarcina reconstrucției virtuale a farului va fi încredințată inginerilor voluntari ai Fundației Dassault Systèmes. Fiecare bloc digitalizat și fiecare fragment scanat va fi analizat cu atenție din punct de vedere științific, pentru a fi plasat virtual în poziția sa inițială ipotetică.

Reconstrucția tridimensională a farului va permite cercetătorilor să emită orice ipoteze cu privire la construcția sa: de la metodele de construcție utilizate de inginerii greci din secolul III î.Hr. până la cauzele care au dus la prăbușirea farului câteva secole mai târziu.

Unul dintre blocurile farului din Alexandria, recuperat de pe fundul mării.

farului

Unul dintre blocurile farului din Alexandria, recuperat de pe fundul mării.

„Scopul este de a crea un dublură digitală, un model virtual, care va oferi o ocazie unică de a „vizita” farul din Alexandria, ca și cum timpul nu ar fi trecut”, asigură Isabel Herry.

Potrivit cercetătorilor, acest proiect promite să dezvăluie cauzele finale care au dus la prăbușirea completă a monumentului după mai bine de 1600 de ani de rezistență la intemperii și la forțele naturii.

Această operațiune ambițioasă de salvare va fi subiectul unui documentar de 90 de minute intitulat „Farul din Alexandria”, regizat de Laurence Tiriat, care va fi difuzat în acest an în prime time pe France Télévisions.

Scroll to Top