- Creatina este unul dintre cele mai studiate suplimente, iar beneficiile sale în ceea ce privește creșterea masei musculare sunt incontestabile.
- Acum studiem dacă este benefică și pentru creier, având în vedere un aspect concret: cum afectează fazele de privare de somn.
Creatina este, alături de proteinele sub formă de pulbere și ashwagandha, unul dintre suplimentele vedetă dacă practicăm activitate fizică intensă. Este unul dintre cele mai studiate suplimente, iar dovezile privind îmbunătățirea funcției fizice sunt clare. Cu toate acestea, în ultimii ani, creatina a atras atenția și în domenii îndepărtate de sala de sport, datorită potențialelor sale beneficii pentru funcția cognitivă.
Iar acum, unii studiază efectele creatinei asupra persoanelor care suferă de lipsă de somn.
Creatina și creierul. Funcționarea creatinei este simplă. Este un compus pe care îl producem în mod natural, în principal în ficat, dar pe care îl putem obține și din anumite tipuri de carne și pește. Problema este că, în cazul stilurilor de viață vegane sau în contextul unui antrenament intens, suplimentarea devine foarte interesantă pentru a crește aceste rezerve imediate de energie.
Recent, Universitatea Texas A&M a descoperit că creatina nu este utilă doar pentru mușchi, ci și pentru creier, studiile indicând efecte pozitive în recuperarea leziunilor cerebrale, în reducerea senzației de oboseală și ca agent neuroprotector, demonstrând potențialul de a reduce disfuncția mitocondrială, fiind un factor cheie în bolile neurodegenerative.
Neurogeneză. Creatina joacă un rol foarte important în formarea de noi celule și țesuturi în creier, precum și în crearea de neuroni în faza embrionară. Și acest rol important este ceea ce a stimulat cercetarea privind funcțiile creatinei în creier. După cum citim în BBC, printre testele care se efectuează, unul este cel al lui Ali Gordjinejad, cercetător la centrul Forschungszentrum Jolich din Germania.
După cum am menționat anterior, au fost și continuă să fie realizate studii care leagă rolul creatinei în creier dincolo de faza embrionară, iar un factor care perturbă funcționarea normală a creierului este privarea de somn. Aici Gordjinejad s-a întrebat dacă creatina poate avea un rol în memoria pe termen scurt și în recuperarea cerebrală la persoanele cu privare de somn. Acest lucru ar fi interesant pentru persoanele care trebuie să călătorească noaptea, lucrătorii din serviciile de urgență sau studenții care se grăbesc înainte de examene.
Analiza. Pentru aceasta, echipa sa a recrutat 15 persoane și le-a împărțit în grupuri. Unui grup i-a administrat un supliment de creatină, iar altui grup un placebo. Administrarea a avut loc la ora 18:00 și, până la ora 9:00 a doua zi dimineața, a testat performanța cognitivă a acestor persoane la fiecare două ore și jumătate. A analizat timpii de reacție sau amintirile pe termen scurt și a descoperit că viteza de procesare era superioară în grupul care a luat creatină.
Gordjinejad consideră că acest lucru se datorează faptului că, în această situație de stres pentru corp și, mai ales, pentru creier, organul are nevoie de energie disponibilă rapid, luând-o din depozitele de fosfocreatină care au fost umplute chiar înainte de exercițiu. Ar acționa exact așa cum o face atunci când facem un exercițiu intens pentru a rezista, de exemplu, la încă o repetare.
Controversat. Cercetătorul consideră că descoperirile sale arată potențialul creatinei de a ajuta la depășirea efectelor negative ale privării de somn într-un scenariu foarte specific: doar până când adormiți din nou și creierul își inițiază mecanismele de reparare. Cu toate acestea, deși există studii foarte convingătoare, acesta este ceva mai puțin convingător din cauza unui detaliu important: participanții la studiu au luat de 10 ori doza zilnică recomandată de creatină.
Gordjinejad însuși subliniază că este o doză atât de mare încât nu ar trebui luată de persoanele cu probleme renale, dar chiar dacă ești perfect sănătos, această doză poate provoca dureri de stomac sau probleme la următoarele scaune.
Este necesar să se continue studiile. Ceea ce cercetătorul are clar este că trebuie să se continue cercetările până când se găsesc dovezi care să susțină teoria sa sau, dimpotrivă, să ajute la abandonarea acesteia (acesta este, în definitiv, scopul științific). În următoarele studii, el va testa doze mai mici, ceea ce va permite corelarea creatinei într-un mod mai evident cu funcția cognitivă.
Pentru că, așa cum spuneam, beneficiile sale musculare în timpul exercițiilor fizice sunt evidente și bine susținute de știință, dar când vorbim despre efectul acestei suplimentări asupra creierului, diverși cercetători au convenit că trebuie standardizate cantitățile de creatină în analize și, mai ales, actualizate aceste studii.
Un exemplu clar este cel al cercetătorului Terry McMorris, care în 2024, după ce a analizat 15 studii, a concluzionat că nu există dovezi clare care să susțină faptul că creatina îmbunătățește funcția cognitivă, principala problemă fiind că multe dintre aceste studii au fost realizate acum aproape un secol și în condiții puțin stricte. McMorris și Gordjinejad sunt de acord că este un domeniu care merită să fie cercetat în continuare.
